După ce a fost acuzată de Agenția Națională de Integritate (ANI) de conflict de interese și incompatibilitate, Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, și-a continuat lupta acerbă cu autoritățile și în mediul online. Edilul este o prezență ”efervescentă” pe pagina sa de Facebook, transformând-o într-o tribună de la care își susține punctele de vedere și încearcă să demonstreze că este o ”victimă” pentru că a dorit să scoată la lumină ”afacerile necurate” ale fostei administrații și să ”curețe” Primăria Sectorului 1.
Clotilde Armand este unul dintre politicienii care înregistrează mii de like-uri la postările sale, dar și sute de comentarii în care simpatizații USR și ai săi – pe persoană fizică – îi aplaudă prestația, o încurajează, o susțin indiferent de ideile prezentate și ”lovesc” permanent în adversarii politici, cu precădere în Partidul Social Democrat (PSD).
Aflat la guvernare alături de PSD, Partidul Național Liberal (PNL) este acuzat, de asemenea, că a ”trădat Dreapta românească” și ”s-a aliat cu dușmanul”, iar comentariile de pe pagina de socializare a lui Clotilde Armand se transformă într-un adevărat bombardament, de fiecare dată.
Totuși, dincolo de simpatiile politice – indiferent de doctrina aleasă de un alegător sau altul și de formațiunea politică sau omul politic susținută/susținut prin vot -, în mediul online sunt prezenți din ce în ce mai mulți ”comentatori” care se ascund în spatele unor conturi de Facebook care pot fi etichetate drept ”fantomă”.
Gândul prezintă doar câteva dintre aceste cazuri în care unii dintre susținătorii lui Clotilde Armand aleg să se exprime vehement la adresa adversarilor politici, numai că – în ceea ce privește identitatea lor – totul este pus sub semnul întrebării.
Ca o primă concluzie, se poate spune că acești ”simpatizanți” ai primarului Sectorului 1 nu sunt absolut deloc interesați să interacționeze pe pagina proprie, aceasta fiind creată doar pentru ca posesorul să se poată exprima pe rețeaua Facebook, prin comentarii agresive la adresa adversarilor lui Clotilde Armand și laudative la adresa acesteia.
Cei care și-au făcut o prioritate din a interveni, prin comentarii, indiferent de subiect, au fost încadrați, de-a lungul timpului, în trei categorii.
Clotilde Armand s-a poziționat, de la bun început, în postura de ”luptătoare împotriva corupției”, îndreptând un deget acuzator către adversarii săi politici.
Sub această ”aură”, Clotilde Armand dă de înțeles, în postările sale, că orice acuzație care i se aduce – ultimul exemplu fiind concluziile evaluării ANI, contestate cu vehemență – este doar un ”atac” al celor care ar fi deranjați de toate demersurile sale ca edil și de dorința de a ”stârpi” corupția care ar fi existat la nivelul Primăriei Sectorului 1 al Capitalei.
Gândul prezintă doar câteva pagini de Facebook ale unor ”simpatizanți” ai primarului Sectorului 1, prezenți la secțiunea comentarii atunci când edilul postează, cu mențiunea că ”baza de date” este cu mult mai mare, iar semnele de întrebare rămân, deocamdată, fără răspuns.
Aceste pagini Facebook ”fantomă” apar, prin posesorii lor, la postările Clotildei Armand, iar comentariile sunt de două tipuri:
”Utilizarea online a cuvântului Internet Troll nu provine de la creatura mitică, ci de la un tip de pescuit la copcă în care o momeală este trasă prin apă pentru a provoca o frenezie alimentară în rândul peștilor. În acest sens, trolul poate fi subtil sau vădit ofensiv pentru a crea o dispută, sau poate căuta să-i atragă pe alții într-o discuție circulară inutilă”
Amy Biggs, specialist în comportamente problematice pe site-urile și forumurile de socializare
Trolii sunt cu atât mai periculoși atunci când apetența lor pentru a genera scandal în mediul online sau pentru a ”semăna discordie” este folosită de cei care nu doresc altceva decât să manipuleze și să dezinformeze.
O armată de troli este susținută financiar de cei interesați pentru a-i desființa pe adversarii politici, spre exemplu, în mediul online – pentru a le minimaliza realizările sau pentru a le duce proiectele în derizoriu prin atacuri repetate -, iar campaniile electorale negative sunt cel mai bun exemplu în acest sens.
”În argoul internetului (internet slang), un trol este o persoană, de regulă, voit anonimă, dar deseori ascunsă în spatele unor porecle (nickname), care își face un obicei pasional din a posta și comenta în spațiul virtual, activitate anume croită pentru a semăna discordie pe internet și pentru a stârni certuri sau iritare.
Trolul postează atacuri gratuite la persoană, comentarii malițioase, inflamatoare, voit jignitoare, de regulă fără legătură cu subiectul, menite a distrage atenția sau a provoca cititorii la răspunsuri emoționale. Trolul petrece mult timp pe internet, făcând din trolling o obsesie, o refulare, dar și un set de scenarii mai mult sau mai puțin elaborate, compuse din farse, glume proaste și jigniri gratuite la adresa unor victime (de identitatea și sentimentele cărora este dezinteresat complet).
Dar nu întotdeauna trolul este un farsor sau un amator de glume proaste. Capacitatea lui de a macula, de stârni confuzia și iritarea, răutatea sa gratuită, obsesia cu care investește timp și resurse în hărțuirea unor ținte alese aleatoriu sunt aur curat pentru profesioniștii comunicării negative și ai dezinformării.
Destul de mulți troli sunt folosiți profesional, contra unor sume de bani, pentru campanii negative de comunicare, pentru contracararea sau bagatelizarea unor opinii sau informații, pentru dezinformare ori pentru campaniile electorale negative, de tip distructiv”, a explicat avocatul Gheorghe Piperea, încă din anul 2016, pentru juridice.ro.
CITEȘTE ȘI: